Analizele de sange - o mina de informatii

Analizele de sange permit numararea celulelor sangvine si dozarea diferitelor substante care circula in plasma. Pentru a le interpreta, exista doua reguli: raportarea la normele de laborator si luarea in considerare a contextului. In functie de varsta, sexul si istoria sanatatii bolnavului, concluziile nu vor fi intotdeauna aceleasi. Astfel, nivelul de colesterol de 2.80 g/l este mai putin ingrijorator in cazul unei persoane de 60 de ani, fara antecendente particulare, decat in cazul unei tinere femei care urmeaza un tratament cu pilule anticonceptionale, si al carei tata a decedat in urma unui infarct la varsta de 45 de ani. In fine, nu este cazul sa intri in panica! Fiecare rezultat anormal trebuie confirmat inainte de a va lansa in tratamente sau analize suplimentare.

Cine are nevoie de analize de sange? Chiar daca crezi ca esti perfect sanatoasa, este recomandat sa iti faci o analiza completa de sange in momentul in care ajungi la varsta adulta, macar pentru a verifica ca nu exista un exces de zahar sau de grasime in sange. Este foarte adevarat ca, daca vii dintr-o familie in care exista acest tip de probleme, aceste analize trebuie facute in mod regulat. Ulterior, vei putea face un control o data la fiecare 5 ani, in absenta unor probleme particulare. Persoanele care sufera de o boala cronica, cum este diabetul, trebuie sa isi faca aceste analize mai des si de o maniera mai regulata. In acest caz, ritmul analizelor de sange este hotarat de catre medic, in functie de dificultatile intalnite si de tratamentul necesar.

Numaratoare formulei sanguine (NFS) corespunde unei numaratori a celulelor prezente in 1 mm3 de sange: numarul de globule rosii (hematite), de globule albe (leucocite) si de plachete. Formula sanguina da proportia dintre diferitele tipuri de globule albe: polinucleare neutrofile, basofile, eosinofile, limfocite si monocite. Aceasta analiza ofera informatii, in acelasi timp, despre cantitatea de hemoglobina din interiorul globulelor rosii, despre marimea acestora din urma si despre volumul pe care acestea il ocupa in sange (VGM, CCMH, TCMH si hematocrite). Nu este necesar ca, in momentul prelevarii, pacientul sa fi postit in ajun.

Valorile normale sunt: leucocite - intre 4000 si 10 000/ mm3; hematite - intre 3.5 milioane si 5 milioane/ mm3; hemoglobina - intre 11.0 si 15.0 g/ ml; hematocrite - intre 33.0 si 50.0 %. Ce depisteaza aceasta analiza? O scadere a numarului globulelor rosii si a hemoglobinei sunt un simptom al anemiei. In schimb, un exces indica o poliglobulie. Numarul globulelor albe creste, de obicei, in cazul unei infectii bacteriale sau virale si in anumite cazuri de leucemie. Acestea scad in cazul unei rezistente scazute la agresiuni.

Viteza de sedimentare (VS) arata, in milimetri, inaltimea depozitelor de globule rosii masurata dupa una, apoi doua ore de coagulare. Intr-o eprubeta cu sange tinuta la verticala, globulele rosii se separa incet-incet de plasma, care ramane la suprafata, si se depun pe fundul eprubetei. Nici in cazul acestei analize nu este necesar sa postesti din ajun. Ce depisteaza aceasta analiza? VS-ul tinde sa creasca o data cu inaintarea in varsta. Este, deci, usor mai ridicata in cazul persoanelor in varsta. Dar o crestere anormala poate fi semnul unei inflamari (o boala reumatismala, o infectie)? Valoarea sa este in general sub 20 mm in prima ora, si sub 40 mm la sfarsitul celei de-a doua ore.

Nivelul zaharului (glicemia) din sange se masoara cel mai des pe "stomacul gol", de preferat dimineata. Dar variatiile sale se pot evalua si dupa masa. Este vorba atunci despre "glicemie postprandiala". Valoarea normala se situeaza intre 0.70 si 1.10 g/l. Ce depisteaza aceasta analiza? Un exces de zahar in sange indica un diabet, imediat ce nivelul depaseste 1.26 g/l, in urma mai multor prelevari. Un deficit de zahar arata o hipoglicemie care, daca este importanta, poate da nastere unei boli. Tinerea sub supraveghere a diabetului se bazeaza si pe un alt test - dozarea hemoglobinei gliceice HbA1c) - care ia in considerare echilibrul glicemiei din cele trei luni precedente analizei.

Nivelul colesterolului este legat de anumite grasimi care circula in sange. Ficatul produce cea mai mare parte a acestora, restul provine din alimentatie. Masurarea in anasmblu a colesterolului (colesterolul total) este suficienta pentru un examen de rutina. Pentru o analiza mai detaliata, se masoara substantele care transporta colesterolul in sange (lipoproteinele): HDL-urile sunt grasimile "bune", iar LDL-urile sunt grasimile "rele". Pentru aceasta analiza se recomanda ca pacientul sa manance o cina frugala in ajun, iar dimineata sa nu manance nimic. Valoarea normala se situeaza intre 1.50 si 2.50 g/l. Ce depisteaza aceasta analiza? Excesul de colesterol "rau" face sa creasca riscul unui accident cardio-vascular, pentru ca acesta se depune de-a lungul interiorului arterelor, sfarsind prin a le astupa. Vasele de sange din inima, creier, picioare pot fi atinse. Se recomanda o atentie sporita in cazul persoanelor cu un nivel de peste 2.50 g/l. O data cu varsta, este normal ca acest nivel sa fie usor ridicat. Cresterea poate proveni dintr-o dieta bogata in grasimi animale saturate (unt, produse de patisserie, branzeturi, mezeluri) sau dintr-o anomalie familiala. O valoare prea scazuta nu este normala si poate indica un dezechilibru hormonal.

Trigliceridele sunt grasimile prezente in sange, care provin, in principal, din alimentatie. Acestea apar mai ales in urma transformarii zaharurilor de catre ficat. Aceasta analiza se face pe "stomacul gol". Ce depisteaza aceasta analiza? Excesul de trigliceride ameninta sanatatea inimii si arterelor, pentru ca favorizeaza formarea placilor de aterom. Acest lucru se observa in cazul consumului exagerat de zahar, alcool si tutun, precum si in cazul persoanelor obese si diabetice. Pentru unele femei, pilula anticonceptionala joaca un rol important in cresterea nivelului de trigliceride. In plus, exista niveluri excesive de origine ereditara. Valoarea normala se situeaza sub 1.60 g/l.

In cazul testelor pentru ficat, se analizeaza transaminazele - enzime continute in special de ficat, care intervin in sinteza si dezintegrarea aminoacizilor (care dau nastere proteinelor). Doua dintre transaminaze prezinta interes: SGPT-ul si SGOT-ul. Ce depisteaza aceasta analiza? Nivelul transaminazelor este crescut in cazul unei distrugeri celulare, in principal al celulelor ficatului (ciroza, hepatita etc). Cresterea SGOT-ului poate indica, de asemenea,, o distrugere a celulelor cardiace si se observa in cazul unui infarct. Normele variaza de la un laborator la altul. In general, insa, SGOT-ul se situeaza intre 5 si 80 de unitati internationale (UI), iar SGPT-ul variaza intre 5 si 26 UI.

Bilirubina este un pigment galben-maroniu care provine din degradarea hemoglobinei in sange. Este principalul constituent al bilei. Ce depisteaza aceasta analiza? In mod normal, sangele nu contine decat o foarte scazuta cantitate de bilirubina. O crestere a acesteia, care indica o boala a ficatului sau o obstructie biliara, se manifesta printr-un icter. Bilirubina totala normala are un nivel sub 10 mg/l. In cazul testelor renale, se analizeaza nivelul creatininei, care este o substanta azotata provenita din deteriorarea creatinei (un constituant al muschiului). Nivelul sau variaza in functie de varsta si sex, pentru ca depinde de masa musculara, care este mai ridicata in cazul barbatilor. In schimb, nivelul sau este foarte putin influentat de alimentatie. Ce depisteaza aceasta analiza? Atunci cand exista o insuficienta renala, nivelul de creatinina creste mult inaintea nivelului ureei. Este, deci, un indiciu pentru buna functionare a rinichiului. Valoarea normala este sub 120 ?mol/l.

Nivelul TSH-ului este masurat in cazul analizelor de tiroida. Acest hormon, numit si tireostimulina, este secretat de o mica glanda aflata in creier, hipofiza. Rolul sau este de a stimula producerea de hormoni de catre tiroida si cresterea celulelor hipofizei. Acest hormon poate fi masurat foarte pr飩s, cu ajutorul unei metode ultrasensibile. Ce depisteaza aceasta analiza? Un nivel anormal se traduce printr-o dereglare a tiroidei. O crestere a THSului indica o hipotiroidie (scadere a secretiei hormonilor tiroidieni). O diminuare arata contrariul - o hipertiroidie (adica o crestere a acestor hormoni). Valorile normale variaza de la un laborator la altul, dar de obicei se situeaza intre 0.1 si 4 mU/l.

Studiile efectuate au confirmat faptul ca prevenirea este o arma eficienta in calea imbolnavirilor. Pentru oricare dintre noi, a face controale medicale periodice inseamna , pe langa o nota buna la capitolul civilizatie, o sansa in plus pentru a avea o viata lunga si sanatoasa.

Acest articol se doreste a fi un mic indrumar pentru toti cei ce doresc sa inceapa o activitate sportiva, de orice natura, si care sunt obligati (parerea mea, care concorda cu a tuturor specialistilor) sa-si verifice starea generala a functionarii organismului.
1- Determinarea indicelui masei corporale. Indicele masei corporale= greutatea (in kg) impartita la patratul inaltimii (in metri). De exemplu: o persoana cu inaltimea de 1,80 m si greutatea de 90 kg are indicele 28. Cum se interpreteaza rezultatul: - mai putin de 20 - deficit ponderal. - de la 20 la 25 - normal. - mai mare de 25 dar mai mic de 30 - supragreutate. - mai mare de 30 - obezitate. - mai mare de 40 - obezitate grav.

2 - Determinarea adipozitatii. Adipozitatea reprezinta procentul de grasime din corp, si constituie un pericol atunci cand valorile sunt mai mari decat cele optime. Procentul de grasime care ne caracterizeaza poate fi aflat prin mai multe metode, cea mai folosita fiind metoda masurarii pliurilor de grasime subcutanata. Ea are avantajul ca nu necesita decat un caliper ( un fel de subler) si da rezultate destul de exacte. Masuratorile se fac la jumatatea fetei posterioare a bratului, sub varful omoplatului, pe marginea pectoralului (la barbati), lateral de ombilic, deasupra crestei iliace, la jumatatea fetei anterioare a coapsei si pe fata laterala a gambei, in treimea sa superioara. De obicei aceste masuratori se fac in cabinete de specialitate, dotate cu un astfel de caliper.

3 - Determinarea indicilor cardiovasculari. Frecventa cardiaca - luata dimineata, in repaus. Valori normale: 60-80 batai pe minut. Sub 60 batai pe minut = bradicardie, constituie semn de antrenare, daca persoana practica exercitiu fizic regulat. Peste 80 batai pe minut = tahicardie, semn ca din diferite motive, ce trebuie neaparat investigate, inima lucreaza neeconomic. Tensiunea arteriala, luata dimineata in repaos. Dupa cum se stie, tensiunea este data de doua valori, cea maxima si cea minima. Valori normale pentru maxima: intre 10 si 14,5. Sub 10 reprezinta hipotensiune arteriala iar peste 14,5 reprezinta hipertensiune. Valori normale pentru minima: cel mult 8,5. Peste aceasta valoare se considera hipertensiune.

4 - Cum citim analizele de sange. De obicei, cand ne facem analizele, mergem sa le citeasca doctorul, pentru ca nu prea stim ce reprezinta lista aceea de cifre si denumiri pe care o primim de la laborator. Evident ca doar doctorul ne poate spune rezultatul final, dar hai sa intelegem cat de cat aceste analize si sa ne dam seama de starea noastra de sanatate. Hemoglobina: valoarea normala este de 12-14 g la 100 ml de sange. Sub aceste valori= anemie. Glicemia (concentratia glucozei in sange). Valori normale: 60-120 mg la 100 ml de sange. Sub 60= hipoglicemie (intalnita de obicei la infometati). Peste 120= hiperglicemie, semn de diabet. Lipide totale: valori normale cuprinse intre 500-800 mg la 100 ml de sange. Colesterol. Se vorbeste de trei tipuri de valori ale colesterolului: colesterolul total (CT), colesterolul cu densitate crescuta (CDC) si colesterolul cu densitate scazuta (CDS). CDC este asa numitul colesterol "bun" (de aceea este bine cand valorile lui cresc), iar CDS este colesterolul "rau", nefavorabil. Raportul CT/CDC nu trebuie sa fie mai mare de 5.

5 - Alte analize si valori care pot fi indicii pentru starea de sanatate: - numar de leucocite: normal 6000 - 8000 / mm3 de sange. - calcemie: valori normale 9-11 mg/ 100

Surse
Diagnosticare Colesterol

Colesterolul ridicat - cauze si tratament

Deseori auzim vorbindu-se de colesterol si de influenta pe care el il poate avea asupra organismului. Vedem persoane care urmeaza un regim alimentar strict si care traiesc cu permanenta grija de a masura nivelul lui. Vom avea oare si noi in viitor astfel de probleme? Ce reprezinta de fapt? 

Colesterolul este un alcool policiclic de care se leaga acizii grasi, devenind astfel o grasime care se intalneste in aproape toate alimentele de origine animala. El este transportat prin intermediul sangelui in asociatii moleculare cu proteinele (lipoproteine). 

Cantitatea totala de colesterol din organism este de aproximativ 145 de gr. Majoritatea se gaseste in membranele celulare, unde actioneaza ca un agent stabilizant. Aproximativ o treime se gaseste in membranele sistemului nervos - creier, maduva spinarii. Restul participa la formarea acizilor biliari, produe hormoni sexuali si ajuta la formarea vitaminei D. 

Organismul isi fabrica singur colesterolul necesar si nu are nevoie de nici un aport alimentar de acest fel. Daca alimentele mancate contin o cantitate prea mare de grasimi colesterolul incepe sa se depuna pe vasele de sange, ceea ce duce la ingustarea arterelor. In final se poate ajunge pana la anghina pectorala sau infarct miocardic. 

Colesterolul crescut peste valorile normale este un factor de risc important care anunta, uneori cu ani inainte, dezvoltarea unor boli cardiovasculare si cerebrale. Colesterolul se depune pe interiorul peretilor vaselor de sange formand placi de aterom si ingusteaza vasul, scazand astfel debitul de sange in teritoriul irigat de respectivul vas. De aceea nu mai ajunge suficient oxigen la tesuturi, fenomen cunoscut sub numele de ischemie. Acest lucru se intampla cu precadere tesuturilor mari consumatoare de oxigen, cum sunt creierul si inima. De aceea, colesterolul crescut este factor de risc mai ales pentru accidentul cerebral vascular si pentru cardiopatia ischemica, dar si pentru alte numeroase afectiuni. 

Nivelul optim de lipoproteine cu densitate mica este de 160 mg/dl pentru un adult tanar. Este bine ca aceste lipoproteine sa se gaseasca in cantitate cat mai mica. 
Nivelul optim de lipoproteine cu densitate marea este de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei. Este bine ca aceste lipoproteine sa se gaseasca in cantitate cat mai mare. 

Ce influenteaza colesterolul 

In realitate, lucrurile sunt putin mai complicate, pentru ca exista un "colesterol bun" (numit HDL-colesterol) si un "colesterol rau" (numit LDL-colesterol). Riscul de aparitie al placilor de aterom depinde mai ales de raportul dintre colesterolul bun si cel rau. 

De ce creste colesterolul? Exista doua mari cauze: o predispozitie mostenita genetic si alimentatia nesanatoasa. De foarte multe ori cele doua cauze coexista, adica nu numai ca exista predispozitia mostenita, dar se mostenesc si proastele obiceiuri alimentare, fapt cu grave urmari mai ales in conditiile epocii moderne, caracterizata mai degraba de sedentarism, desi isi spune "a vitezei". Celor care imi spun ca "Bunica manca in fiecare dimineata o halca de slana si a trait 90 de ani", eu le amintesc ca bunica respectiva, dupa acest mic dejun mergea cu furca in spinare la camp, nu mergea cu masina la birou. 

Trebuie spus ca nici un aliment vegetal nu are nici un pic de colesterol. De aceea la vegetarieni riscul de crestere al colesterolului este neglijabil. Colesterol gasim numai in alimente de origine animala si cu precadere in urmatoarele trei: carnea grasa, galbenusurile de ou si smantana. Cele care se stiu predispuse sau care deja au colesterol crescut ar face bine sa elimine aceste produse din alimentatie. olesterolul alimentar provine in exclusivitate din produse animale: galbenusul de ou, produse lactate nedegresate, carne, untura si slanina. 

Colesterolul depinde si de echilibrul energetic, reflectat de greutatea corporala, de varsta, de activitatea fizica, de nivelul hormonului estrogen (femei). Activitatea fizica sustinuta consuma acizii grasi si previne acumularea lor in ficat. 

Colesterolul devine din ce in ce mai periculos pe masura ce inaintam in varsta. Acest lucru nu depinde neaparat de greutatea corporala pe care o luam, desi la persoanele grase metabolismul este alterat si, prin urmare, riscul este mai mare. 

La femeile aflate la menopauza cantitatea de colesterol creste datorita lipsei hormonului estrogen. 

Foarte mult (aproape 50% din cazuri) conteaza si mostenirea genetica. 

Tratament 

Respectarea unui regim alimentar strict. Acesta este recomandat de medic si consta in principal in reducerea alimentelor care contin colesterol. Aste vorba in primul rand de produsele animale. 

Doua plante folosite mult drept condimente au proprietatea de a scadea semnificativ colesterolul: usturoiul si cimbrul. Dintre fructe, cel mai mult merele au acesta proprietate (un proverb englez spune: "An apple a day keeps the doctor away".) In cazul in care regimul singur, respectat timp de trei luni, nu este suficient pentru mentinerea sub control a valorilor colesterolului este necesara prezentarea la medic pentru un consult. Dintre metodele naturiste, cel mai mare succes il are fitoterapia in aceasta privinta. 
O problema neasteptat de complicata o constituie notiunea de "colesterol normal". Potrivit conceptiei clasice, limita maxima admisa a colesterolului in sange este de 280 mg /100 ml, cu mentiunea ca intre valorile de 260 si 280 este "intervalul de atentie": chiar daca inca nu putem vorbi de hipercolesterolemie, persoana respectiva ar face bine sa tina o dieta sanatoasa si sa repete dozarea o data la 6 luni. In ultimii ani, ca urmare a presiunii unor firme de medicamente (care vand medicamente care scad colesterolul, de regula scumpe si cu numeroase reactii adverse) s-a ajuns sa se coboare valoarea colesterolului considerata normala, astfel incat un mai mare numar de persoane sa fie invitate sa cumpere aceste pastile. 

Poate cel mai important aliment care scade riscul aparitiei placilor de aterom, mai important chiar decat regimul vegetarian, este pestele. In Romania se mananca mult prea putin peste fata de cat ar trebui si fata de alte tari cu care facem mereu comparatie. Nimic nu este mai important decat consumul regulat de peste (minimum 2 kg pe saptamana) pentru mentinerea unor valori adecvate ale colesterolului. Aceasta deoarece pestele contine "colesterol bun", care se opune asimilarii "colesterolului rau". De aceea in materie de colesterol avem paradoxul pestelui: cu cat este mai gras (somn, somon etc) cu atat este mai sanatos. Rar am intalnit persoane carora cu adevarat sa nu le placa pestele. De obicei, principala obiectie este legata de cantitatea mare de manopera necesara prepararii. Eu imi sfatuiesc pacientii ca, de cate ori ies la un restaurant, sa deschida meniul la capitolul "preparate din peste". 

Alimente recomandate: 
- Alimente cu continut scazut in grasimi saturate: uleiuri vegetale, fructe, legume, cereale, produse lactate cu continut scazut in grasimi. 
- Alimente cu grasimi nesaturate: ulei de masline, ulei de soia si de floarea soarelui. 
- Alimente cu cantitate scazuta de colesterol: orice alimente de origine vegetala. 

Alimente nerecomandate: 
- carne rosie, organe, mezeluri, oua , maioneze, creme, dulciuri rafinate. 
- alimente cu continut crescut de grasimi saturate: unt, grasime, frisca, smantana, slanina 

Sustinerea unei activitati fizice regulate, dar nu una care sa duca la epuizare fizica. S-ar putea face in fiecare zi o plimbare de jumatate de ora. 

Reducerea greutatii corporale atunci cand colesterolul crescut este insotit si de o greutate mai mare decat cea normala. Se poate obtine prin exercitii fizice si printr-o alimentatie saraca in calorii. 

Controlarea altor factori care cresc riscul cardiovascular, cum ar fi fumatul. 

In concluzie, un regim bazat pe cat mai multe vegetale este binevenit, incat sfatuim pe oricine are colesterol crescut sa tina cat mai multe zile de post. Cu dezlegare la peste.